Budapesta (CAPITALA UNGARIEI)

Budapesta (maghiară Budapest - ['budɒˌpɛʃt], croată Budimpešta, poloneză Budapeszt, slovacă Budapešť) este capitala Ungariei. Orașul este situat pe ambele maluri ale Dunării. În partea de est a Dunării se află Pesta, care ocupă două treimi din suprafață, iar pe partea de vest se află Buda, cealaltă treime a orașului. Budapesta are cca. 1,7 milioane de locuitori (est. 1999).

Cartierul Buda și zona malurilor Dunării din Budapesta au fost înscrise în anul 1987 pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO.Așezarea geografică

Teritoriul Budapestei este de 525 km². Este înconjurat de județul Pest, județ din care 81 de așezări fac parte din zona metropolitană a orașului. Capitala ungară are o diagonală de 25 km în direcția nord-sud, de 29 km în direcția est-vest. Altitudinea minimă este de 96 metri (la cota mijlocie a apei Dunării), iar altitudinea maximă o are pe Muntele János, vârful acestuia fiind la 527 metri.

Are un rol important în legăturile terestre a Ungariei, deoarece de aici pornesc șoselele ungurești și totodată este nodul centralizat al rețelei feroviare. Teritoriul orașului este împărțit de Dunăre, care traversează capitala ungară în direcția nord-sud. Contrastul este evident și geografic, pe partea dreaptă a fluviului se situează dealuri, munți; iar pe partea stângă câmpia Pestei, cu micile dâmburi spre nordest, unde încep Dâmburile Gödöllő.

Partea Buda este zona de locuit și de odihnă a capitalei, cu zone economice în nord și în sud, iar Pesta este centrul administrativ, comercial și industrial, cu cartiere mari rezidențiale și cu mari stabilimente de divertisment.

Pe aria budapestană a Dunării se află trei insule. Dintre acestea cea mai mare este Insula Csepel din sudul orașului, partea nordică a acestuia constituind sectorul al XXI-lea, a cărui nume oficial este și Csepel, exact ca numele insulei. Ca mărime este urmat de Insula Margareta, cu multe bogății istorice, iar cea mai mică ca mărime este Insula Óbudei, zisă și Hajógyári-sziget (Insula șantierului naval). În imediata vecinătate spre nord a zonei admistrative a orașului este Insula Szentendrei, care ține până Dunakanyar (Curbura Dunării).Clima

Budapesta se află în zonă temperată, fiind un oraș cu climat temperat continentală de tranziție, media anuală a temperaturii fiind de 11,0 °C. Luna cea mai caldă este luna iulie, media temperaturii ajungând la 21°C. Recordul de maximă a fost de 40,7 °C, măsurat la data de 20 iulie 2007. Luna cea mai răcoroasă este luna ianuarie, media temperaturii fiind în jur de -1,6 °C. Ultima zi geroasă a primăverii este 15 aprilie. Numărul anual al orelor însorite este de 2.040. Media cantității precipitațiilor este de 516 mm, lunile cu cele mai multe precipitații fiind iunie și noiembrie. Pe Dunăre de obicei sunt anual 2 valuri de flux, primul la sfârșitul iernii (flux ghețos), iar al doilea la începutul primăverii (flux verde).

Budapesta este o capitală ferită de vânt, mulțumită Munților Carpați și Munților transdanubieni. Direcția vântului dominant este de Nord-Vest. Toamna, lipsa vântului duce la creșteri abundente de ceață.Sectoarele Budapestei

Pentru detalii, vezi: sectoarele Budapestei.

Sectoarele Budapestei:

Budapesta inițial a avut 10 sectoare, care au fost înfințate la unificarea din anul 1873 a celor trei orașe componente. Trei sectoare au fost formate pe malul drept al Dunării, pe teritoriul orașelor Buda și Óbuda, respectiv 7 sectoare pe malul stâng, pe teritoriul orașului Pest. Acestea au fost numerotate cu cifre romane, tradiție păstrată și astăzi.

În anul 1930, luând în seamă creșterea populației, au mai fost create încă patru sectoare, două în Buda, și două în partea Pest a capitalei.

La 1 ianuarie 1950 au fost unite cu Budapesta șapte orașe cu drept de comitat și 16 comune mari, numărul sectoarelor crescând la 22. Totodată au fost schimbate hotarele sectoarelor, iar cu desfințare sectorului IV de până atunci, acest număr de sector a fost atribuit sectorului format din orașul Újpest. Restul sectoarelor a fost numerotat de la XV la XXII. Din 1994 Budapesta are 23 de sectoare, când s-a format Sectorul al XXIII-lea a Budapestei pe teritoriul fostei comune Soroksár, cu desprinderea acestei teritorii din sectorul XX.

Sectoarele Budapestei sunt numerotate în sensul mersului ceasului, dinspre interior spre exterior. Din cauza că sistemul a fost organizat în trei trepte, azi acest sistem de numerotare nu se mai observă ușor. Din cele 23 de sectoare 6 se află pe partea Buda, 16 pe partea Pest, iar una 1 pe insula Csepel situat între cele două părți.

Consiliile locale – exclusiv între consiliile locale din Ungaria – au derptul la autodenumire. În acest fel sectoarele au două denumiri oficiale: unul fiind denumirea administrativă statală (ex. Sectorul III al Capitalei Budapesta), iar cealaltă denumirea administrativă consilială (ex. Óbuda-Békásmegyer).Capitala maghiară are o stemă în stil gotic, un scut francez cu smalț roșu, tripartit în fascie (în brâuri) de o fascie ondulată argintie mai îngustă, reprezentând Dunărea. În partea de sus este un castel auriu (galben) cu un singur turn și o singură poartă, reprezentând Pesta, iar în partea de jos un castel auriu (galben) cu cu trei turnuri și două porți, reprezentând Buda și Óbuda. Amândouă cetăți au porțile deschise, cu un fundal albastru.

Ca suport pe partea dreaptă se situează un leu auriu, iar pe partea stângă un grifon auriu. Deasupra scutului se află Coroana Sfântă Maghiară. Stema este folosită oficial și fără suportul de animale de stemă și coroană.